marți, 16 octombrie 2012

Oboseala de zi cu zi

Probabil ati observat ca postez rar. Iar in blogul culinar, si mai rar.
Ma trezesc cu noaptea-n cap, ma spal, imi pun de cafea. De fapt, e invers. Da' nu conteaza. Si de fapt, primul lucru dupa ce ma vad cu papucii in picioare e sa deschid laptopul. Apoi las cafeaua pe plita, apoi merg ca teleghidata la baie. Ma intorc. Apa fierbe, pun 4 lingurite pline-varf de cafea si trei doze de zahar. Amestec. Nu va imaginati ca la mine o cafea inseamna o cescuță din aia minuscula si un lichid semitransparent. Nu. Cafeaua mea e opaca si are vreun sfert de kil.

Pun o primă ceasca in ceasca si astept sa se raceasca. Dau niste clickuri pe reclame. Iau o pastila. Iau a doua pastila. Cu cafea, ati ghicit. Deschid inboxul, ca de obicei, plin cu spam. Selectez spamul, il sterg, citesc presa. Mai sorb niste cafea. Dau iar clickuri pe reclame. A trecut juma' de ora? Da. Infulec ceva muschi file, bag si doua masline si ceva branza. Sau, daca am timp, chiar imi fac niste ochiuri cu rosii. Dau de dusca ce a mai ramas din cafea. Mereu mai caut si am impresia ca iar mi-am facut prea putina.

Intre timp se incalzeste apa (nu radeti, aici unde stau temporar e apa calda o data pe saptamana, in rest incalzesc). Fac "duș", ma mai spal odata pe dinti (n-am sa inteleg niciodata de ce stomatologii recomanda sa te speli pe dinti dimineata la trezire si seara la culcare, si nu inclusiv dupa fiecare masa!) apoi ma uit la ceas. Mai am vreo 3 sferturi de ora, dar trebuie sa ma grabesc. Aleg hainele (nici nu stiti ce dificil este! :)) ) Ma imbrac. Perii parul, leg o codiță de cal, fard de pleoape, dermatograf, ruj. Pun intr-o plasa caietele de evaluare, si ce mai am nevoie. Umblu bezmetica dupa caldarusele pt cantina. Asa, am si punga pt paine si borcan pt salata.  Vasele murdare ajung in ligheanul de vase din baie. Adidasi sau pantofi, dupa caz. Arunc o privire pe geam, Fetița ma asteapta flamanda, abia a fatat, cuțulachili lu' mama drag. Deschid larg, dau mancarea de ieri de la cantina plus parizer de 9 lei kilu'. Las geamul deschis pe verticala, inchid plita, laptopul, lumina. Arunc geaca pe mine, las caldarusele la cantina, zbor in statia de taxi.

Si mai ajung acasa dupa amiaza tarziu, flenduri de oboseala in aproape fiecare zi. Acum dooze'si ceva de ani, la prima mea ora predata la o clasa de a saptea, in anul 3 de facultate, am iesit cu dureri de cap puternice. Am crezut ca din cauza emotiilor. M-am inselat. Daca ar fi sa dau timpul inapoi, in nici un caz nu mi-as mai alege meseria asta. Mult prea multa concentrare psihica. Stiu, din banca se vede altfel, si eu vazusem altfel, de aia m-am bagat sa ma fac profa, desi habar nu aveam cum e pe dinauntru. Dar nu e prea fain cand lucrezi cu mintea. Nu sunt foarte convinsa ca un salariu bun ar rezolva problema uzurii psihice. Poate doar daca as da banii pe un tratament bun care sa ma puna pe picioare.

Cand vin acasa, las mancarea pe masa, sacosa cu caiete si carti pe un scaun, la fel si geanta. Si asa, imbracata cu hainele de la scoala, adorm neintoarsa o ora sau doua. Cand ma trezesc este seara de mult, ma bag in pijamale, mananc, spal vasele, si mai stau pe net vreo ora-doua.

Uneori, ca prin minune, imi sare somnul de dupa amiaza si uite asa, mai scriu si cate o postare pe blog. :)

Si pt ca stiu ca n-o sa-mi faca nimeni statuie pt munca de la catedra, mi-am facut singura:




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Daca ai ceva de spus, indrazneste :)

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...