miercuri, 24 octombrie 2012

Perle geografice

Azi m-am trezit huhurez pe la 3 jumate sa corectez lucrarile unor kinderi de-a noua la geogra. Si peste ce dau (notele cu italice imi apartin):

- supercontinentul (Pangea) a fost rupt in doua: Laurasia si Cotoane (??!???!!?  de la Gondwana a ajuns la Cotoane)
- miscarea de revolutie este miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o orbita epileptica.
- miscarea de rotatie este miscarea Pamantului de-a lungul axei sale, de la un pol la altul.
- anul bisect e atunci cand sunt mai multi ani intr-unul singur.

comentarii?

marți, 16 octombrie 2012

Oboseala de zi cu zi

Probabil ati observat ca postez rar. Iar in blogul culinar, si mai rar.
Ma trezesc cu noaptea-n cap, ma spal, imi pun de cafea. De fapt, e invers. Da' nu conteaza. Si de fapt, primul lucru dupa ce ma vad cu papucii in picioare e sa deschid laptopul. Apoi las cafeaua pe plita, apoi merg ca teleghidata la baie. Ma intorc. Apa fierbe, pun 4 lingurite pline-varf de cafea si trei doze de zahar. Amestec. Nu va imaginati ca la mine o cafea inseamna o cescuță din aia minuscula si un lichid semitransparent. Nu. Cafeaua mea e opaca si are vreun sfert de kil.

Pun o primă ceasca in ceasca si astept sa se raceasca. Dau niste clickuri pe reclame. Iau o pastila. Iau a doua pastila. Cu cafea, ati ghicit. Deschid inboxul, ca de obicei, plin cu spam. Selectez spamul, il sterg, citesc presa. Mai sorb niste cafea. Dau iar clickuri pe reclame. A trecut juma' de ora? Da. Infulec ceva muschi file, bag si doua masline si ceva branza. Sau, daca am timp, chiar imi fac niste ochiuri cu rosii. Dau de dusca ce a mai ramas din cafea. Mereu mai caut si am impresia ca iar mi-am facut prea putina.

Intre timp se incalzeste apa (nu radeti, aici unde stau temporar e apa calda o data pe saptamana, in rest incalzesc). Fac "duș", ma mai spal odata pe dinti (n-am sa inteleg niciodata de ce stomatologii recomanda sa te speli pe dinti dimineata la trezire si seara la culcare, si nu inclusiv dupa fiecare masa!) apoi ma uit la ceas. Mai am vreo 3 sferturi de ora, dar trebuie sa ma grabesc. Aleg hainele (nici nu stiti ce dificil este! :)) ) Ma imbrac. Perii parul, leg o codiță de cal, fard de pleoape, dermatograf, ruj. Pun intr-o plasa caietele de evaluare, si ce mai am nevoie. Umblu bezmetica dupa caldarusele pt cantina. Asa, am si punga pt paine si borcan pt salata.  Vasele murdare ajung in ligheanul de vase din baie. Adidasi sau pantofi, dupa caz. Arunc o privire pe geam, Fetița ma asteapta flamanda, abia a fatat, cuțulachili lu' mama drag. Deschid larg, dau mancarea de ieri de la cantina plus parizer de 9 lei kilu'. Las geamul deschis pe verticala, inchid plita, laptopul, lumina. Arunc geaca pe mine, las caldarusele la cantina, zbor in statia de taxi.

Si mai ajung acasa dupa amiaza tarziu, flenduri de oboseala in aproape fiecare zi. Acum dooze'si ceva de ani, la prima mea ora predata la o clasa de a saptea, in anul 3 de facultate, am iesit cu dureri de cap puternice. Am crezut ca din cauza emotiilor. M-am inselat. Daca ar fi sa dau timpul inapoi, in nici un caz nu mi-as mai alege meseria asta. Mult prea multa concentrare psihica. Stiu, din banca se vede altfel, si eu vazusem altfel, de aia m-am bagat sa ma fac profa, desi habar nu aveam cum e pe dinauntru. Dar nu e prea fain cand lucrezi cu mintea. Nu sunt foarte convinsa ca un salariu bun ar rezolva problema uzurii psihice. Poate doar daca as da banii pe un tratament bun care sa ma puna pe picioare.

Cand vin acasa, las mancarea pe masa, sacosa cu caiete si carti pe un scaun, la fel si geanta. Si asa, imbracata cu hainele de la scoala, adorm neintoarsa o ora sau doua. Cand ma trezesc este seara de mult, ma bag in pijamale, mananc, spal vasele, si mai stau pe net vreo ora-doua.

Uneori, ca prin minune, imi sare somnul de dupa amiaza si uite asa, mai scriu si cate o postare pe blog. :)

Si pt ca stiu ca n-o sa-mi faca nimeni statuie pt munca de la catedra, mi-am facut singura:




joi, 11 octombrie 2012

Carcoteala de joi. A fost odata... science-fiction.

Este aceasta un tântar ...? NU! Aceasta este o "DRONE SPY INSECT" deja in productie. Aceasta poate fi controlata de la mare distanta si este echipata cu un aparat de fotografiat, microfon si poate ateriza pe tine, poate folosi acul pentru a lua o mostra de ADN, durerea simtita fiind cea a unei intepaturi de tântar. Sau poate injecta un micro-dispozitiv de urmarire RFID sub piele. Sau poate ateriza pe tine iar tu il vei lua in casa ta sau poate zbura printr-o fereastra. New York Times ”Microdronele” reprezinta cea mai importanta inovatie din domeniul militar realizata in ultimii ani.

Va las pe voi sa carcotiti :)))

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Amintiri si carcoteli de weekend.

Ieri, in cancelarie, discutam cu o colega care mi-a fost eleva prin '95-'98 despre generatiile de acum. Probabil ca e ceva firesc, ca oamenii maturi sau in curs de.., sa perceapa adolescentii drept lenesi, tupeisti (unii) si fara chef de carte. Apoi ea, care a terminat, asadar, liceul in '98, si-a amintit ca de fapt, inainte vreme, nu toata lumea urma liceul, ca din satul ei doar 4 colegi au optat pt liceu iar restul au facut scoala profesionala sau o meserie.

Asa ca acum sa nu ne mai miram si sa nu ne mai enervam pe la orele claselor de tot soiul. Dar parca poti?! Cand o parte din elevi ajung intr-a noua si nu stiu sa scrie (da, ati auzit bine, nu stiu sa scrie, aproape deloc!), cand ei sunt intr-a noua dar au 17 ani, cand te intalnesti pe strada cu tatal unuia din elevi, care cerseste si/sau cauta prin gunoaie si isi pune cei zece copii sa faca acelasi lucru, cam ce mai poti tu indrepta si educa in asemenea cazuri?

Multi ne blameaza - televiziunile n-or fi avand nici un rol? - dar cati se gandesc ca educatia si instructia depind de zestrea genetica a fiecarui educabil?


O sa vorbesc si despre cele bune din sistem. Nu azi, dar voi avea ce sa spun, un proiect Comenius, activitati, olimpiade. Totusi nu pot sa nu observ ca mai mult ma afecteaza problemele scolii, decat ma bucura succesele ei.

O imagine din Alaska, un fel de evadare efemera si imaginara intr-o lume de unde iti reincarci bateriile sufletului.



miercuri, 3 octombrie 2012

Cartofi vesnici

Era luni seara. Venisem mai tarziu de la scoala, ca sa completez niste hartii. Imi era foarte foame. Asteptam ora cand ma puteam duce la cantina sa-mi iau cina. Piure cu ficatei de pasare.
Ma reped la ficatei, gust, insa erau amari ca fierea care din greseala se sparsese peste ei. Mananc niste unt pe paine, infulec 3 bomboane dintr-o cutie ramasa nedeschisa de la inceputul anului scolar, dau de dusca un pahar cu lapte si ma culc.

Ieri amestec paine in piure si ficatei si dau la cainii din jurul caminului.
Seara ajung terminata de oboseala acasa, flamanda, "nemancata" de dimineata. La ora stiuta, ma reped in cantina. Iar piure, de data asta cu o bucatica minuscula de carnacior prajit. Infulec carnaciorul si salata de varza (o bunatate!), bag 3 bomboane, beau un pahar de lapte, ma culc.

Azi ajung acasa pe la 4 si ceva. Dupa ultima ora, de aproximativ cosmar (stiti voi, clasa aia dintr-o postare precedenta), dupa ce protestele lor inca imi rasuna in urechi (le-am dat extemporal si nimeni nu invatase nimic), ma relaxez sub un dus fierbinte. Apoi aproape ca adorm dar o sun pe maica'mea. Dupa care ma gandesc ca ar trebui sa mananc ceva dupa atatea ore de flamanzeala. Amestec paine si parizer din prafuri (asa ii zic eu la parizeru' de 9 lei kilu') in piure-ul de aseara, dau la caini. Apoi merg in cantina si mi se face negru inaintea ochilor. Cina consta din cartofi cu smantana. Iar au ce manca, pe saturate, cainii din zona.
Totusi ma gandesc sa pastrez mancarea pana maine, cand iar vin tarziu si nu am ce pune dinainte pe masa.

Plictisita, imi fac doua ochiuri, gasesc o bucata de mamaliga rece de duminica seara - e uscata toaca da' nu mai conteaza - trantesc si niste branza de casa si cativa castraveti in otet. Apoi imi amintesc de sacosa cu pere luata de la ai mei. Rontai si doua pere si dau sa ma culc. Ba nu, ca am de invatat lectia de maine de la geografie (asa e cand nu ai mai predat de dooj'de ani o anumita materie), vreau sa mai postez pe blog, si dup'aia ma culc.


Noapte buna!
Daca voi sta huhurez pe la 4 dimineata pe net, sa stiti ca da, m-am culcat acum, la ora 8 si ceva.

Ceau!

liliacul de asta primavara

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...