miercuri, 18 mai 2011

Dorul de normalitate

Citeam mai deunazi un articol scris de Andrei Plesu pe Dilema Veche:http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/berlin-normalitatea-uitata-vie-ii si asa, oarecum brusc, cenusiul cotidian si lumea rasturnata in care traim cu totii s-a dus pe un plan secund, navalindu-mi din amintire senzatiile traite in alte tari, ba chiar in alte lumi, as spune.

Lumi in care nimeni nu vrea sa surclaseze pe nimeni, in care ultima moda e apanajul celebritatilor, in care a fi om este mai presus decat a avea vile-masini-gadgeturi,  in care nu se goneste paranoid pe strazi, in care traversezi pe verde si pe zebra, nu pe langa marcaj si pe culoarea galbena sau care-o fi a semaforului, lumi in care nimeni nu urla, nu tipa, nu racneste, nu reproseaza, nu blameaza si nu jigneste pe nimeni.

Lumi in care se intra civilizat in metrou sau autobuz, in care se sta civilizat unul in spatele celuilalt pe scara rulanta, pe un singur rand pe partea dreapta a scarii, lumi in care zambetul este cvasi permanent la purtator si daca esti femeie el nu este interpretat prosteste ca o incercare de a agata un mascul, lumi in care cuvantul dat este de ajuns, in care minciuna are cu adevarat picioare scurte si in care bunatatea sufleteasca este ceva omenesc, normal, apreciat.

Ce mult mi-a placut acest articol care mi-a amintit de normalitate si care mi-a readus in atentie dorul de ea si de oamenii-tarile-orasele in care vietuieste si e la mare pret.

------------------------------------

edit: 10 aprilie 2013: pacat ca acum pe linkul respectiv nu se mai pot citi decat 3 randuri de la inceputul articolului, si esti obligat sa-ti faci cont daca vrei sa-l vezi pe tot. Insa chiar si asa, citind comentariile, merita din plin atentia dv. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Daca ai ceva de spus, indrazneste :)

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...