marți, 31 mai 2011

Norvegienii au talent

Bogdan Ota, clasat, se pare al doilea, desi la un moment dat in videoclip el zice ca este castigator, parca, la "Norvegienii au talent". Mie chiar mi se pare ca seamana un pic cu Andre Rieu, doar ca este pianist :)


luni, 23 mai 2011

Daca Facebook-ul ar fi existat....

Citesc un blog si rad de una singura in faţa laptopului. Ca sa nu mai rad singura, impartasesc cu voi un articol de pe blogul Miu-Miu care analizeaza pertinent :))) cat de bine era pentru omenire sa fi existat Facebook-ul de sute de ani: http://shoeper-women.blogspot.com/2011/05/all-about-facebook.html

citat: "9) Chiar dacă turcii erau "câtă frunză , câta iarbă", oamenii lui Mihai Viteazu ar fi fost mai mulţi. Ostenii nu ar mai fi fost chemaţi cu buciumul la lupta ci ar fi primit absolut toţi, în timp util, următorul mesaj : "Mihai Viteazul invited you to join Călugăreni fight""

O cometa se prabuseste pe Soare

Azi, pe stirile 9am, citresc un articol interesant despre o cometa care s-a ciocnit, daca se poate spune asa, cu Soarele producand o explozie masiva.
Articolul il puteti citi accesand linkul urmator: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/212594/VIDEO-Soarele-bombardat-de-o-cometa-care-a-provocat-o-imensa-explozie.html

Spectacolul este unic.

Aici, filmul de pe youtube:


vineri, 20 mai 2011

Userului Anonim care insulta si jigneste

Pentru cei care cred ca spatiul public este un loc unde se permite orice, le-as reaminti ca asta se numeste calomnie, insulta, si ca se pedepseste conform legii, fiind o infractiune, nu un delict.

Altfel spus, un blog este spatiul propriu al proprietarului sau, este casa sa. Cand intri in casa cuiva, nu vii sa jignesti si sa arunci cu vorbe pline de violenta - semn al frustrarii interioare care il macina pe cel agresiv in limbaj. Cine nu este de acord cu parerile mele, este liber sa-si exprime acest dezacord printr-un comentariu, atata vreme cat nu are un limbaj agresiv, plin de insulte la adresa gazdei, adica a mea. De vreme ce nu am jignit si nu am aruncat cuvinte la intamplare in dreptul nimanui, mi se pare firesc sa mi se raspunda civilizat, iar cei care sunt salbatici si primitivi, cunoscand doar cuvinte si expresii suburbane, termeni monosilabici, injuraturi si altele asemenea, sunt invitati sa nu mai acceseze blogul meu.

miercuri, 18 mai 2011

Dorul de normalitate

Citeam mai deunazi un articol scris de Andrei Plesu pe Dilema Veche:http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/berlin-normalitatea-uitata-vie-ii si asa, oarecum brusc, cenusiul cotidian si lumea rasturnata in care traim cu totii s-a dus pe un plan secund, navalindu-mi din amintire senzatiile traite in alte tari, ba chiar in alte lumi, as spune.

Lumi in care nimeni nu vrea sa surclaseze pe nimeni, in care ultima moda e apanajul celebritatilor, in care a fi om este mai presus decat a avea vile-masini-gadgeturi,  in care nu se goneste paranoid pe strazi, in care traversezi pe verde si pe zebra, nu pe langa marcaj si pe culoarea galbena sau care-o fi a semaforului, lumi in care nimeni nu urla, nu tipa, nu racneste, nu reproseaza, nu blameaza si nu jigneste pe nimeni.

Lumi in care se intra civilizat in metrou sau autobuz, in care se sta civilizat unul in spatele celuilalt pe scara rulanta, pe un singur rand pe partea dreapta a scarii, lumi in care zambetul este cvasi permanent la purtator si daca esti femeie el nu este interpretat prosteste ca o incercare de a agata un mascul, lumi in care cuvantul dat este de ajuns, in care minciuna are cu adevarat picioare scurte si in care bunatatea sufleteasca este ceva omenesc, normal, apreciat.

Ce mult mi-a placut acest articol care mi-a amintit de normalitate si care mi-a readus in atentie dorul de ea si de oamenii-tarile-orasele in care vietuieste si e la mare pret.

------------------------------------

edit: 10 aprilie 2013: pacat ca acum pe linkul respectiv nu se mai pot citi decat 3 randuri de la inceputul articolului, si esti obligat sa-ti faci cont daca vrei sa-l vezi pe tot. Insa chiar si asa, citind comentariile, merita din plin atentia dv. 

marți, 17 mai 2011

Din seria "Mare Ti-e gradina..."

Citesc pe un portal de stiri ca un cuplu de israelieni si-a botezat fetita Like

Dom'ne, oare oamenii astia nu mai au imaginatie?!?!?!!
stirea aici: Inspiratie Facebook

duminică, 15 mai 2011

Cum a ajuns la mine pachetelul de la Hochland

Promisesem mai demult sa va povestesc despre "peripetiile" premiului de la Hochland.

Nu e vorba de cine stie ce, in esenta, poate doar de lucruri care mie mi s-au parut ciudate, stiu si eu? Oi fi imbatranit mai mult decat imi pot da seama.

In ziua respectiva suna telefonul, o data, pe la 9 si ceva. Eram la ora. Bineinteles, nu am avut timp sa raspund, dar nici nu m-am oprit din ascultat ca sa vad de unde era apelul. Dupa vreo doua ore, de la acelasi numar, ma suna un barbat care imi spune ca este vorba despre un pachet dar sa-l sun eu inapoi ca el nu mai are credit. Am cam amutit la faza asta, gandind ca-i vreun nastrusnic care-mi stie numarul de telefon si care stia ca am de primit un premiu. In mod automat zic ca nici eu nu am si nu-l pot suna inapoi (ok, :) am mintit, eu de fapt am abonament:)) ). Tipul inchide lasandu-ma cu ochii in soare.

Dupa vreo cateva minute, totusi sun - era pe orange si aveam minute lunare in retea inca destule - si il intreb fara menajamente pe interlocutorul meu carei firme de transport apartine, ca eu am mai facut comenzi online care mi-au parvenit prin curier, si nu am mai auzit pana acum ca un angajat al unei firme de curierat sa-mi spuna asa ceva, ca nu mai are credit si ca sa-l sun eu, clientul, si ca vreau sa discut asta cu sefii dansului.

Omu' s-a pus instant in garda, vazand ca are de-a face cu o babă cu năbădăi care nu i-a raspuns inca de la primul bip, nu mi-a zis nici numele firmei de curierat si nici numele dansului, dar a dat-o cotita cum ca nu mai era, brusc, o problema sa discute cu mine la telefon. Insa a continuat convorbirea, ca nu mai era pe minutele lui, intrebandu-ma de adresa. La un moment dat ajungem la faza cu "daca sunt acasa". I-am explicat ca nu, ca sunt la serviciu, si ca oricum eu ajung acasa doar in weekend pentru ca in restul saptamanii locuiesc in alta localitate. S-a băşicat tot, spunand ca trebuie sa fiu neaparat eu acasa, sa-i dau nush' ce date de pe buletin. Zic, ok, sunt parintii mei, au toate datele necesare. Dupa care, pe banii mei fireste, ma lasa a doua oara cu ochii in soare si vorbind ca televizoru', zicand ceva de un telefon la sefu' lui.

In sfarsit ma suna din nou (cata favoare!), spunandu-mi ca este totul ok si ca este deja in zona blocului meu.

Acasa nu am gasit nicio hartie doveditoare a transportului, sa stiu si eu de la ce firma era persoana. Ei, pana la urma important este ca premiul a ajuns la mine, nu? ;)


duminică, 8 mai 2011

Primavara de la geamul meu

Desi azi nu este chiar primavara, ci mai mult o toamna din aia cu ploi interminabile si cenusii, acum cateva zile, cand era cald si frumos, si cand dimineata canta o privighetoare (cred... ca nu ma pricep, da' tare frumos se mai auzeau trilurile ei!), am facut cateva poze de la geam.















Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...