sâmbătă, 20 februarie 2010

Bonjour, tristesse...

Ieri seara am aflat o veste proasta despre un var de-al meu. Oare de ce viata e nedreapta? 
Oare de ce?

vineri, 19 februarie 2010

La jumatatea drumului catre mine insami

Aici a fost o postare scrisa candva, acum suntem in iulie 2016, pe 23.
Da... credeam ca slabesc si ca raman asa, cu un trup normal. N-a fost sa fie.
De cand ma stiu am avut mai multe kg in plus, tot mai multe.
Pentru cine-i la fel ca mine, ii spun ca genele nu le poti depasi. Dar poti face ceva pentru a nu ajunge cat casa :) miscare - nu neaparat sport, sau efort, o dieta permisiva, si cu cate ceva interzis din cand in cand, dar neaparat nu des. Cu de toate in meniul zilnic, echilibrat, fara excese de nici o parte.

Si poate cu putine, cat mai putine alimente procesate. Am constatat ca daca mananc branza topita si pate, de exemplu, peste o ora mi-e foame iar. Dar daca mananc urda sau telemea de la piata si o bucatica de friptura de pui la gratar, sau pate de casa, imi tine de foame.

Cu alte cuvinte, cred eu, alimentele procesate, de market, contin niste substante care nu hranesc organismul, ci care se depun. Ele iti fac foame si te indeamna sa mai mananci, pt ca de fapt, corpul nu si-a luat toti nutrientii necesari, deci are nevoie de hrana, nu de glutamat, coloranti, afanatori, emulgatori si alte e-uri. Chiar daca unele asemenea substante nu-s cancerigene, parerea mea este ca toate ajuta la adugarea de strat adipos.

Daca as putea, mi-as cumpara o casa mai pe la periferia orasului, cu ceva bucatica de pamant, unde sa-mi cultiv singura grau si legume, sa cresc gaini, poate o vaca sau niste caprite, si sa-mi fac singura faina si apoi paine. As reduce la maximum posibil alimentele de market. Deocamdata, insa, merg la piata si caut sa mananc natural.

Si inca ceva - ce am scris aici, mi se potriveste mie. Nu e neaparat un sfat si cu atat mai putin o obligatie pentru tine, care citesti.E doar o postare de blog si te rog s-o iei ca atare. Daca si tu crezi la fel, ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda. Iar daca nu, fa asa cum simti si gata :) Fiecare cu drumul lui in viata, cu mostenirea lui genetica si cu experientele sale alimentare :)





marți, 16 februarie 2010

Stima de sine


Cand stima de sine este scazuta, cand ai un complex de inferioritate, ti se pare ca altii gresesc iar tu, niciodata. 

Asemenea oameni, mai ales atunci cand li se spune un adevar, cand li se spune, frumos, ca libertatea lor se intinde pana la libertatea altora, tot pe tine te blameaza si tot catre tine arata cu degetul. De ce? Pai, e usor de inteles :) adevarul doare, supara, iar cei cu probleme si cu frustrari vad greselile in altii, nu in propria ograda. Si tot ei iti intorc spatele, ofuscati. Si iti incuie poarta,  doar pentru ca ai spus un adevar, fara nervi, fara cuvinte obscene sau altceva de genul. 

Ai spus doar ca daca cineva recomanda ceva, asta nu trebuie sa reprezinte o obligativitate pentru cel caruia i se face recomandarea, dar nu si nu, eh, ce vorbesc eu? sfatuitorul nu se multumeste cu atat, vrea sa-i bage pe gat celuilalt propriul adevar, ca si cum el nu ar fi in stare sa discearna, sa judece si sa faca propriile alegeri. 

Romanul are o vorba: cainele moare de drum lung...  si ... restul il stiti voi ;)

duminică, 14 februarie 2010

Femeia (de Valentine's Day)


Citeam intr-un blog pe care il urmaresc, ca femeia este de doua feluri: vintage, sau de moda veche, si moderna. Si autoarea acelui articol descria fiecare categorie, pe prima, ca fiind genul de femeie clasica, buna gospodina, cu sapte maini, daca se poate, care-si asculta sotul fara sa cracneasca, dar... atentie! :) care ia deciziile cele mai importante ale casei. Ceea ce eu sincer ma indoiesc ca poate face, pentru ca am o mama-vintage si in afara de umilinte si calcari in picioare, si la propriu dar mai ales la figurat, nu a experimentat in casnicie.

Femeia moderna este descrisa ca o fortoasa, baietoasa si independenta financiar, cu 2 joburi, dar care are casa la fel de curata ca prima. Are si prieten, nu neaparat sot, care cica - ha! - ar fi mandru de ea. Asta poate unul care accepta sa-i fie stirbit din mandrul ego, de catre o femeie puternica. In fericitul caz in care exista asemenea tip de barbat.

Totusi, femeia, asa cum o vad eu, este o combinatie dintre cele doua. Uneori primeaza femeia de tip Eva, suspusa, provenind din coasta lui Adam, care-i accepta autoritatea chiar si cand nu are dreptate, care aduce multi bani in casa, care tine casa si copiii, care poate sta si singura, dar nu vrea, pentru ca simte nevoia organica de a fi alaturi de cineva pe care il considera jumatatea ei, sau pentru ca ii pasa prea mult de gura lumii.

In altele predomina femeia-Lilith, cea egala barbatului, cea care nu depinde de partener, care poate fi singura si ii este la fel de bine, sau mai bine decat cu prieten.

Presupun ca stiti povestea din Zohar, ca mai intai Dumnezeu a facut doi oameni din lut, pe Adam si pe Lilith, femeia lui. Insa Adam avand accese de superioritate, pe care Lilith nu i le tolera, povestea (scrisa de un barbat, cum altfel? :)) ) spune ca Dumnezeu o blestema pe Lilith si o da de sotie lui Satan, dupa care il adoarme pe Adam... si restul il stiti.

Cu alte cuvinte femeia-Lilith e data dracu' si-a naibii :))))) lol pe cand Adam, la urma urmei, doarme pe el in papuci :))))

In orice caz, fie ca sunteti Eve, Lilithe, Adami sau Satani, iubiti-va mult si fiti fericiti!

 

imagine preluata de pe blogul Amiga da moda


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...