marți, 21 decembrie 2010

Mos Craciun la geamul meu :)

Mai inainte s-a auzit deodata Jingle Bells cantat doar instrumental. Am deschis geamul sa vad de unde vine sunetul acela clar. Erau vreo 5-6 Mos Craciuni cu instrumente, intre blocuri, si cantau. We wish you a Merry Christmas, Mos Craciun cu plete dalbe, O, brad frumos, si alte asemenea melodii, cantate pe ritmuri moderne, chiar de jazz, pe alocuri.
 Un gest frumos si neasteptat :)


vineri, 17 decembrie 2010

Cadou de Craciun

Nu ma simteam prea bine. Voiam sa dorm putin, desi era catre amiaza. Oscilam intre a-mi bea restul de cafea cu inca o pastila de durere de cap (a cata oare pe ziua aceea?), si a dormi pret de o ora sau mai mult, ca sa-mi revin. Ma pregateam sa dau shut down la calculator cand am auzit chiote vesele si cateva voci care-mi sunau cunoscut. Revorceag... si dupa el, inca alte chipuri dragi mie.

Harababura din camera era deplina aproape, vasele in care facusem torturile si crema erau asa, murdare inca, pe un scaun si pe langa cuptorul electric, pentru ca era a doua zi fara apa in camin. Carasem cateva caldari de zapada ca sa am pentru baie, avusesem 2 bidoane mari cu apa de baut, dar deja nu-mi mai puteam permite sa consum apa potabila pe vase. Aveam de gand sa mai adun niste zapada, s-o fierb si sa le spal asa, pana cand avea sa fie reparata teava care se sparsese de peste 30 de ore.

Nu stiam ce sa fac si imi inghetase-n minte gandul ca trebuia sa-i primesc in camera si nu aveam timp sa bag toate vasele alea intr-un dulap. Apoi am auzit un strigat: "Doamnaaaa, deschideti geamul!!!" Am rasuflat usurata si in secunda doi mutam iaurturile si ouale de pe pervaz - adica din frigider, ca pervazul e frigiderul in camera mea de camin :) - si in urmatoarele minute aveam sa primesc cel mai frumos dar de Craciun facut mie vreodata: elevii mei m-au urat in direct si personal, la geam, asa cum nici un elev nu a facut-o vreodata pana acum, desi chiar daca in vacanta locuiesc la parinti, nu s-a gandit nici unul sa ma viziteze la locuinta de serviciu cat sunt inca ore de curs.

Multumesc, 10 D, si in special tie, Costine, care ai rostit uratura. Sper sa nu fi ragusit, ca tare frig mai era! :)

Craciun fericit si vacanta cat mai placuta!


sâmbătă, 4 decembrie 2010

Zapada cu trandafiri

Pe 1 decembrie (Hai Romania!!! :) ) la noi ningea sublim, cu picaturi de apa inghetata, freezing rain, zic englezii. In gradina mea ultimii trandafiri erau infloriti si imbobociti. Si asa au si ramas, pana cand gerul ii va usca.



Scuzati rufele vecinei.


























Si trandafirul meu acum o ora - adica pe la 7 seara, indoit sub haina de zapada :)


  E o iarna feerica, nu?

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Cand te mananca sfintii...:)

Preluata de pe un grup de discutii astrologice, pentru ca mi-a placut:

Cat despre „primenirea" sufletului, are Ion Baiesu o schita in care o sufleta virtuoasa ajunge in Rai (pe „poarta clasica") si vrea sa ajunga la Dumnezeu. Pe drum, fiecare sfant, in schimbul unor mici servicii de ghidare pana in locul in care se afla Dumnezeu, ii cer sa muste cate o bucata din ea. Ea, bineinteles, crede ca asa trebuie si accepta. Ajunge in sfarsit la Dumnezeu si ii povesteste ca a dus o viata virtuoasa etc., si ca vrea sa ii fie recunoscut acest lucru, ca sa fie asezata corespunzator printre „cei drepti". Dumnezeu o intreaba
„- Dar unde sunt semnele virtutii, ca vad ca ai ajuns ca un schelet??!"
„- Pai am dat cate o bucata sfintilor..."
„- De ce n-ai venit direct la mine???"

marți, 23 noiembrie 2010

Husky

Intr-o conversatie recenta o prietena imi spunea ca animalele au suflet nobil. Mi-a placut ideea asta si am meditat asupra ei, amintindu-mi cata dreptate are.

De la o vreme un caine Husky s-a pripasit pe langa locuinta mea de serviciu si apare la geam sa-i dau sa manance. Nu latra, doar uneori sare putin, cat sa-l vad ca a aparut. Probabil ca acest fel de caine nu latra, ca nu l-am auzit decat maraind intr-un fel specific, uneori. 

Cata nevoie de afectiune au ele, animalele, si cata nevoie de aceeasi afectiune neconditionata avem si noi. 

Printr-o ciudata coincidenta mi-am amintit ca exista oameni carora le place sa aiba mai multi parteneri de cuplu. Si ca unii dintre ei probabil se simt valorizati atunci cand partenera oficiala, prietena, afla si de celelalte relatii ale unui astfel de el. Care nu se multumeste cu atat, ci ii face placere sa vada ca femeile alea se bat pentru compania lui (sau buzunarul, masina, renumele, etc) si face tot posibilul ca ele, doua-trei, sau fara numar :)) sa relationeze cumva una cu alta. Problema intervine cand una dintre aceste dubluri nu vrea sa coopereze in acest joc schizoid. Fireste, oficiala se zbate sa castige exclusivitatea cui n-o merita, dar ea se afla deocamdata in zona aia in care il crede pe acel el si este aproape convinsa ca sta langa un inger. Pana la proba contrarie, care nu intarzie sa apara, mai devreme sau mai tarziu. Dar frustrarea el-ului (sic!) ramane si probabil ca nu va ierta usor pe aceea care nu joaca dupa cum fals ii canta, si pe care o doare la basca si nici acolo de sforile pe care el se cazneste din rasputeri sa le traga, pentru a-si mai alimenta orgoliul cu oarece carburant. 
Macar Husky e sincer, loial, si necuvantator.

duminică, 21 noiembrie 2010

La multi ani, mama!

La multi ani mama mea, ma bucur ca esti, ca te mai poti misca si ca ti-s toate mintile acasa, ca inca mai esti pe pamant , nu in gand, ca te pot vedea cand vreau, ca discutam de toate, ca ridurile ti le ignora toti, pentru ca esti asa cum erai dintotdeauna: vesela, bascalioasa, plina de viata.

La multi ani si tie, Niculina :)

marți, 16 noiembrie 2010

Black hole "langa" Terra

... sau cum te fac ziarele sa citesti un articol.

Vazand eu titlul asta in newsletterul de la 9.am am si dat click sa vad cine ne ameninta, dom'ne, asa, brusc-instantaneu-si-dintr-odata?!?!?

Si ce vad? Acea gaura neagra se formeaza foooarte aproape de Terra, adica la 50 de milioane de ani lumina... Beyy, ce ti-e si cu presa asta!

Obiectul, care are numai 30 de ani, este o reminiscenta a SN 1979C, o supernova din galaxia M100, situata la aproximativ 50 de milioane de ani lumina de Pamant.

luni, 15 noiembrie 2010

Cafe Latino cu impuscaturi



Stau la doi pasi de Cafe Latino si este unul din locurile mele preferate de pierdut vremea. Asta se intampla rar, cam o data de doua ori pe an, e drept, si mai am un loc preferat, Chaplin's, tot in cartierul Precista. 

Nu mi-am imaginat ca la noi o sa fie scene din astea ca in saloon-urile din westernurile americane ale copilariei mele. Vine cowboyul, isi leaga calul de un stalp, deschide scurt usile alea doua ale barului, scoate pistolul si pac-pac! Dupa care dispare in ceata. 

Pisicile mele mai-mai sa nu iasa ieri pe afara din cauza elicopterului care survola de la mica altitudine urbea. Si eu care credeam ca e niscai premieru' sau pres.-ul inauntru, cu toate ca burta murdara si patata a zburatorului cu elice m-a facut sa ma indoiesc de inalta oficialitate din interiroul sau.

vineri, 12 noiembrie 2010

Wargate on the net, sau ochiul, paiul si barna

De cateva zile cineva imi face zile fripte pe net. Totul a pornit de la mine, adevarat este, dar neintentionat - ca daca era intentionat, nu reactionam prompt la semnalarea ei, nu-mi ceream scuze public si nu stergeam pozele preluate fara sa ma uit exact de unde le-am luat, desi, legal vorbind, nu erau protejate de legea copyright-ului. Despre legea asta voi scrie mai pe larg intr-o postare ulterioara, pentru ca deja stiam unele lucruri si acum am aflat si mai multe despre ele, fie doar si pentru faptul ca, la un moment dat, am tradus niste carti pentru care nu am primit decat 20% din banii cuveniti de la editura si basta!, lucru care m-a determinat sa ma gandesc serios la a-mi face eu editura, dar cum a venit criza peste noi, am amanat proiectul pentru o data ulterioara incerta.

Dar sa revin. Asadar, cu toate ca mi-am recunoscut vina si am indreptat lucrurile in ceea ce ma priveste, userul respectiv continua. Continua cu diferite calomnii si acuze grave la adresa mea, fara nici un fel de probe. Raspandeste pe net aceste lucruri, publica mesajul ei si pe alte site-uri, alerteaza amicii ei de pe net, comenteaza pe facebook si probabil peste tot pe unde are ocazia. Este drept ca in ultimele zile s-a referit doar la acele poze pe care neintentionat le-am luat de pe blogul ei (de fapt de pe google imagini, dand click dreapta si selectand view image, dupa care apare doar imaginea) si a incetat sa afirme ca as fi participat la nu stiu ce concurs culinar (eu? de ce m-ar interesa asa  ceva? de as pierde vremea pe net cu aiureli din astea?), ca i-as fi furat identitatea trimitand emailuri in numele dansei (la varsta mea cred ca numai de prostii din astea nu m-as tine, mai ales ca m-am confruntat candva cu o situatie asemanatoare cand cineva postase un anunt ca din partea mea cu nr. meu de mobil pe un site de intalniri matrimoniale) si ca i-as fi violat un email pe care pune, cu multa nonsalanta la dispozitie o lista intreaga de carti din care as baga mana in foc ca unele sunt publicatii legale si deci protejate de legea copyrightului, punerea publica la dispozitia oricui fiind facuta de aproape un an, este vorba de Sarbatorile de iarna din 2009 in acel post.


Dar poate nu stiu eu si doamna in cauza are o intelegere cu detinatorii drepturilor de autor si atunci poate pune la dispozitie cui doreste aceasta lista de 50 de carti? Si daca cineva i-ar face o reclamatie la ORDA? Aaaa, nu stiti ce este ORDA? Este Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor



Pana la urma cine incalca legea copyrightului? Eu am luat de pe net poze care nu erau inregistrate la data respectiva cu drepturi de autor si poate ca nu sunt nici acum, pentru ca asta costa si nu putin. Vina mea a fost ca era normal sa ma fi uitat de unde iau pozele si sa cer permisiunea, apoi sa pun linkul. Lucru pe care am recunoscut ca nu l-am facut.

Dar ma asteptam ca dupa ce am indreptat eu lucrurile care au deranjat-o pe dansa, sa inceteze cu aruncatul de noroi, sa stearga acel post denigrator, ca reciprocitate si apreciere - cum singura s-a exprimat - a faptului ca eu am dat curs rugamintii ei de a sterge pozele care nu-mi apartin (desi undeva in blog scrisesem si despre faptul ca nu toate pozele imi apartin, ci doar cele cu watermark, dar ok, avea mai multa dreptate decat mine). Pentru ca, eu asa stiu, orice conflict se rezolva mai intai pe cale amiabila, iar daca nu, atunci se apeleaza la instanta de judecata. Ca daca nu stiati, chiar daca vezi un criminal pe strada si spui cu voce tare, sa auda lumea, "băh, criminalule!!" poti sa faci si puscarie pentru asa ceva. Exista lege in vigoare cu 3 articole clare in acest sens. Am scris despre asta, intr-un comentariu, AICI.

Dar ea nu tace, mai ales conflictul fiind stins de facto. Ea a decis sa continue.

Partea sa zicem buna a lucrurilor este ca mi-a crescut de vreo 10 ori traficul pe unul din blogurile mele, la un moment dat. Ei si ce daca? Pe mine nu ma incanta acest fapt, daca pretul este denigrarea mea cu rea vointa si cu rea intentie vadita, dincolo de greseala pe care de la bun inceput am recunoscut-o. Oricum, am sters chiar unele postari care erau intens accesate - deci nu traficul este scopul meu suprem in blogosfera, ci placerea de a impartasi altora din hobby-urile mele.

Si ce mai fac ea si amicii ei? Presupun ca amicii ei, asta nu am de unde sa stiu, dar aparentele cam intr-acolo ma duc cu gandul.

A creat un link dintre contul meu de facebook si articolul ei defaimator, asta una la mana. Deci in link apare articolul de pe blogul dansei, dar cand faci click, se redirectioneaza catre contul meu de facebook. Asta era pe la vreo marti-miercuri. Ieri, ce gasesc in urmaritorul de trafic: cineva accesase blogul meu de pe un link care la prima vedere ar vrea sa demonstreze ca eu am furat o reteta culinara de pe un alt blog, vezi poza. 

Ca sa stai pe net sa cauti peste 50 de pagini sa gasesti ceva care sa para o frauda, ma rog, chiar nu stiu cum sa zic ca se cheama. Nu afirm ca ea a facut asta, ca nu am probe in acest sens, dar acest lucru decurge ca urmare a postarii ei defaimatoare de pe blog.




Reteta respectiva apartine acestui blog si a fost postata pe data de 11 noiembrie, cum se si vede, de altfel:





Cand accesezi linkul de pe google, de la pagina 53, bineinteles ca apare blogul meu, la ultima reteta scrisa, pe data de 10 noiembrie, insa. Vezi poza:






De ce apare asa la cautari? Pentru ca exista un link in blogul meu, la sectiunea bloguri pe care le urmaresc, la reteta in cauza, dupa cum se si vede, de altfel. Orice text si orice link dintr-un site, apare la cautarile google.

Spre exemplificare, aceeasi reteta apare si la alte bloguri, la cautare:









Dar cum spuneam, la prima vedere, pentru cine nu se pricepe la internet si chestii din astea de bucatarie IT, sa-i zicem, totul i se pare ca o frauda din partea mea.Acuma nu ca eu m-as pricepe la IT, nevoie mare,  chiar nu cunosc prea multe in domeniu, dar oarece habar, ma gandesc eu ca am.


Si ce mai imi vad ochii pe urmaritorul meu de trafic: cineva care pare sa vina din partea Google. Avand in vedere ca doamna care imi poarta de grija ma amenintase ca anunta pe cei de la Google despre faptul ca am preluat poze de pe net fara sa specific in clar cui apartin, prima reactie a fost sa identific userul.


Si nu m-am mirat sa vad ca era vorba despre un proxy. Un server proxy se foloseste, de exemplu, atunci cand tu nu doresti sa-ti afle cineva IP-ul, cand vrei sa te dai altul decat cine esti. Este ca o masca pe internet, daca vreti. Nu stiu cine este cu adevarat cel care mi-a accesat astfel blogul, poate fi oricine din lumea asta care are pc conectat la internet. Tot ce pot spune este ca exista persoane care nu doresc ca eu sa le identific. Are cineva ceva de ascuns?

Asa ca, desi credeam securea razboiului ingropata, observ ca lucrurile nu stau chiar asa. Iar daca atitudinea dansei nu se va schimba si va continua sa mentina acel post defaimator la adresa mea pe blogul dansei, de AICI ca si din orice alt site unde l-a postat, deci daca toate acestea imi vor aduce prejudicii socio-profesionale si financiare, de sanatate sau in vreun alt fel in viata reala, ma tem ca voi apela in final la un avocat.
Eu inteleg ca scandalul ii face rating, dar cred ca totul are niste limite.


Nota: in momentul in care acuzele nefondate despre mine vor disparea de pe net, nici acest post nu va mai exista in forma lui actuala. Iar stergerea postului dansei, va atrage in mod automat stergerea acestui post al meu. 

- va urma - 

miercuri, 10 noiembrie 2010

Ce simt femeile

Citesc in dimineata asta pe 9am despre un barbat care si-a schimbat sexul, apoi, pentru ca nu mai putea suporta starile emotionale, a redevenit barbat. Nu stirea in sine este motivul acestui post ci declaratia lui precum ca: hormonii feminini l-au facut sa se simta groaznic: nu mai suporta starile de emotivitate si depresii, cumparaturile il plictiseau, iar sexul era dezamagitor

Acuma, sexul, ca sexul , dar starile emotionale pe care le are o femeie, eventualele depresii, schimbarile dese de dispozitie, sunt cat se poate de reale. Poate ar trebui mai multi barbati pe lumea asta sa-si schimbe sexul, hormonal vorbind, la un moment dat, ca sa vada si ei, cam ce inseamna sa fii femeie.

Poate ne vor judeca mai putin, poate ne vor agresa - mai ales psihic, ma refer - mai putin, poate le va fi venind si lor mintea la cap intr-o relatie. 

Sper ca m-am trezit de-a binelea si nu visez inca ;)

duminică, 7 noiembrie 2010

Analfabetilor

 poezie scrisa de A. Paunescu in 1979, cu adresare directa dictatorilor...

Analfabeţilor

V-am spus că sunt un om periculos
Şi nu mi-aţi luat avertismentu-n seamă.
V-am spus s-aveţi pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare şi de teamă.

V-am spus că fac teribil de urât
De sunt călcat puţin pe libertate.
V-am spus ca sunt oşteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.

V-am spus să vă astâmpăraţi şi voi,
Cenzori capricioşi ai vremii mele,
C-o să vă coste scump măruntul moft,
De a ne face nouă zile grele.

V-am spus să puneţi mâna să munciţi.
Să nu mai tot pândiţi zeloşi din umbră,
V-am spus că n-o să placa nimănui
Pornirea voastră, tulbure şi sumbră.

V-am spus că vremurile s-au schimbat
Şi că situaţia e mai complexă,
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexă.

Şi lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre şi mimind tumulturi
Cu aroganţi şi trindavi doctoranzi,
Cu papagali care ţin loc de vulturi.

V-am spus şi am puterea să mai spun
Ca nu încape muntele în seră
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Şi de la căprioară la panteră.

V-am spus să nu-l fetişizaţi pe Marx,
Să nu-i păstraţi în spirt învaţătura
Şi voi într-una fără să-l ciţiti
Îl pomeniţi până vă doare gura.

V-am spus că bătălia pentru om
Nu iartă astăzi nici o dezertare
Şi voi v-aţi decorat voi între voi
Când lupta este în desfăşurare.

V-am spus că muzica nu-i un microb
Care ameninţă civilizaţii
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care să-i placa daţi-i.

V-am spus, concetăţeni analfabeţi,
Şi luaţi aminte şi să ţineţi minte.
Dar nu ştiam ca v-aţi născut şi surzi
Şi scoateţi arma când vedeţi cuvinte.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Silky Market

Magazinul din Bicaz, of course. Raionul de carne refrigerata, pana mai ieri plin si cu oarece branzeturi si masline. Salamuri si sunci are oricum. O "libelula" cu ochelari ca niste lunete si faţă ca o minge de fotbal de rotunda, te priveste absent de la tejghea. Nici nu apuci bine sa-i dai comanda ca se repede sa taie branza sau salamul indicat, fara sa te intrebe cam cat? Pana aici? Sau mai putin? Ori mai mult? Nu. Ea, taie. Rapid. Apoi cantareste, si normal ca este mai mult decat ai fi vrut. Uneori chiar mult mai mult. Dupa care iti raspunde plina de tupeu ca doar ea nu e la farmacie sa taie fix cat ai zis. Dar tu ai zis "pana in jumatate de kg, sau mai putin..."  sperand ca iti arata bucata pe care are de gand s-o taie, intrebandu-te daca e bine asa.

Prima data am patit-o cu urda. Cum eu nu am frigider la locuinta de serviciu, am bagat la urda in mine vreo doua zile de mi se acrise. Era cam dublu de cat cerusem, si mi-a zis ca ea nu poate sa taie bucati asa de mici. Asa de mici insemnau 250 g. Si ca sa nu se-ncurce, mi-a taiat ditamai livra de urda. Am zis ceva, dar nu cine stie ce.

Ieri am luat parizer pt Husky, cainele (chiar husky siberian) pripasit pe langa caminul liceului unde locuiesc. Cum stiam ca azi sunt la Piatra, nu voiam o bucata prea mare, ca se strica si sclifositu' asta de rasa nu mananca. Libelula mi-a taiat vreo 600 de grame, asa, sa aiba cainele meu ce sa roada. De data asta i-am zis mai tare ce aveam de zis. Ea, fix in pix a durut-o, tupeu maxim.

A treia oara de la ea nu mai cumpar, plec la Teodan, daca nu mai este alta vanzatoare pe acel raion. Sau o las sa taie si nu-i iau salamu',  i-l las sa se spele pe cap cu el. Na!

--------------------------------

later edit - 23 iulie 2011

Probabil ca si alti cumparatori s-au plans, ca la vreo 2 saptamani de la intamplarile cu pricina, dna respectiva si-a schimbat comportamentul fata de clientii marketului. Am remarcat ca este binevoitoare si foarte respectuoasa, te intreaba cam cat din marfa doresti, nu se mai supara si nu se mai repede ca inainte. Deci se poate!

Asa ca am ramas fidela magazinului Silky, pana la urma :)

luni, 1 noiembrie 2010

Mitul Ledei


Rasfoind netul azi, mi-am adus aminte de mitul Ledei si de cum s-au nascut fratii dioscuri, Castor si Pollux, adica Gemenii. Leda era regina unui tinut antic si pe cand sotul ei era plecat la razboi, Zeus, mare amator de pamantence frumoase, a ademenit-o sub forma de lebada si i-a daruit astfel un fiu si o fiica (oare de ce mereu cand sotii plecau in lupte veneau zeii la nevestele lor? ) Dar cum Leda tocmai ramasese insarcinata cu sotul ei, a nascut in final 4 copii: pe cei pamantesti, Castor si Clitemnestra, i-a nascut normal. Iar pe copiii lui Zeus, i-a scos dintr-un ou: Pollux si frumoasa Elena.

Acest mit, al ademenirii Ledei de catre Zeus-lebadoi, a inspirat multe opere de arta cu tenta erotica din trecut si din ziua de astazi.

Insa uneori, mai gasesti sub forma de "pictura suprarealista" si asa ceva, care, parerea mea, numai a arta nu seamana desi este ulei pe panza. Pai femeia pictata acolo seamana mult mai repede cu o starleta porno din zilele noastre care face reclama la vreun nou film pentru adulti, si nu este o imagine a Ledei. Eu una, nu vad nimic aristocratic in gesturile voit vulgare ale femeii pictate. Oare de ce atata vulgaritate si cultura underground intr-o panza ce se vrea a fi categorisita drept arta?

Altfel, autorul are lucrari foarte interesante.

Sau poate ca arta de azi exprima ceea ce pot intelege - si aprecia - doar consumatorii de erotic-art?

vineri, 29 octombrie 2010

Medicina naturista incotro?

 ce-mi vad ochii de dimineata, pe stiri:



Desi nu este foarte mediatizat, targul e ca si facut. Suntem pe cale de a vedea cum toate medicamentele naturiste vor disparea, iar medicilor le va fi interzis sa le mai prescrie.
Big Pharma, organizatia din care fac parte cele mai mari companii farmaceutice, este aproape de finalul bataliei impotriva medicamentelor homeopate. Astfel ca, din 1 Aprilie 2011 toate medicamentele bazate pe plante ar putea fi interzise in Uniunea Europeana, informeaza site-ul gaia-health.com. Si in Statele Unite, abordarea este putin diferinta, insa cu aceleasi efecte devastatoare.
Potrivit site-ului, Big Pharma si Agribusiness au ajus aproape de finalul planului de a detine monopolul pe intreagul domeniu al sanatatii, de la ceea ce mancam, pana la felul in care ne tratam cand suntem bolnavi. “Sa nu aveti dubii, aceasta ne va fura si putina sanatate care ne-a mai ramas”, scriu jurnalistii gaia-health.

marți, 26 octombrie 2010

Fotofunia

Pentru cei cărora au înţeles că aş avea eu un program de trucat pozele: nu am, deşi există. 

Le-am încărcat pe un site, al cărui link este într-una din postările de mai jos, dar îl mai dau odată: http://photofunia.com/
Incărcaţi poza dorită, aplicaţi ce efecte vreţi, şi gata, aveţi trucajele :) mai sunt şi alte asemenea site-uri, de exemplu http://funphotobox.com/ sau http://www.photo505.com/

O zi frumoasă allz! :)



sâmbătă, 23 octombrie 2010

Tot eu :)

Dimineata, in Iraklion, dupa prima noapte dormita intr-un pat si nu in autocar, la ducere catre Creta. Abia ma trezisem dintr-un somn dulce pe luxosul ferry-boat. Intotdeauna cand ma simt foarte, foarte bine, se citeste asta pe chipul meu. :)




miercuri, 20 octombrie 2010

Soarele si Luna

 Nunta alchimica este descrisa drept căsătoria dintre sulf şi mercur, dintre Soare şi Luna, dintre Rege si Regina; este simbolul central al alchimiei.  Talismanul nuntii alchimice este o combinaţie de simboluri alchimice astrologice şi concepte magice care provin din misterioasa arcana Lumea a anticilor.  

Căsătoria sacra şi spirituală a Soarelui şi a Lunii a fost considerata simbol al unirii polaritatilor fundamentale şi arhetipale a naturii cosmosului şi a sufletului. Talismanul este o combinaţie de metale condusa de lumini:aurul-soare si argintul-luna, este o parafrazare a trinităţii alchimice formata din Soare, Luna si hermafroditul Mercur (care este considerat mediatorul lor). 

 Mercur, care este simbolizat prin caduceu, cu glypha sa încorporata în centru, serveşte ca energie si reconciliere a Soarelui şi a Lunii. El ofera posibilitatea de a echilibra contrariile naturii noastre şi de a le transforma. Acest lucru duce la apariţia celei mai pure esenţe, şi acţionează pentru a transforma materia prima în aur (spirit), prin purificarea şi unificarea elementelor noastre de bază. 

Contemplu imaginea nuntii alchimice ca pe un tablou. Unii ii spun nunta dintre rai si iad, dintre plus si minus. In pictura gotica din postarea aceasta se formeaza o inima. Cei doi au aripi - un inger si un demon, la fel ca si Eros si Psyche. Perfectiunea genereaza transformare, genereaza perfectiune, genereaza intregul.


luni, 18 octombrie 2010

Femeia de peste 40 de ani...

primita in mesaj forward:

Pe măsura ce înaintez în vârstă, apreciez cel mai mult femeile trecute de 40 de ani.

O femeie trecută de 40 de ani nu te va trezi niciodată la miezul nopţii să te întrebe la ce te gândeşti. Ei nu-i pasă la ce te gândeşti.

Dacă o femeie trecută de 40 nu vrea să urmărească un meci, nu stă prin preajmă miorlăindu-se. Face ceva ce chiar îşi doreşte să facă. Şi de obicei e vorba de ceva mult mai interesant.

O femeie trecută de 40 se cunoaşte suficient pe ea însăşi ca să fie sigură de cine este, ce este, ce vrea şi de la cine. Sunt puţine femei trecute de 40 cărora le pasă de ce-ai putea gândi despre ele sau despre ce fac.

Femeile trecute de 40 au o mare demnitate. Rareori se apucă să ţipe la tine la operă sau în mijlocul unui restaurant foarte scump. Desigur, dacă o meriţi, nu ezită să tragă în tine.

Femeile trecute de 40 de ani sunt generoase cu laudele, deseori nemeritate. Ele ştiu cum e să nu fii apreciat.

O femeie peste 40 are încredere să te prezinte prietenelor ei. Una mai tânără cuplată cu un bărbat îşi ignoră deseori chiar şi cele mai bune prietene pentru că nu are încredere să le aducă în preajma lui. Celor peste 40 nu le prea pasă dacă eşti atras de prietenele ei pentru că ştie că ele nu o vor trăda.

Femeile devin medium pe măsură ce îmbătranesc. Niciodată nu trebuie să-ţi mărtusiseşti păcatele unei femei peste 40. Ele ştiu întotdeauna.

O femeie trecută de 40 arată bine purtând un ruj roşu strălucitor. Asta nu e valabilă şi pentru una mai tânără. Odată ce a trecut de un rid sau două, o femeie peste 40 este de departe mai sexy decât omoloaga sa mai tânără.

Femeile de peste 40 de ani sunt deschise şi oneste. Ele îţi vor spune imediat dacă eşti un ticălos sau te porţi ca un ticălos. Niciodată nu trebuie să te întrebi cam pe unde te situezi în relaţia cu ele.

Da, preţuim femeile trecute de 40 de ani pentru o mulţime de motive. Din păcate, nu e reciproc. Pentru fiecare femeie uluitoare, inteligentă şi fierbinte, trecută de 40 de ani, există o relicvă cu chelie şi burtă în pantaloni galbeni, făcându-se de râs alături de o chelneriţă în vârstă de 22 de ani.

marți, 5 octombrie 2010

Barbatii gandesc cu slitul


... e replica Loredanei Groza. Din pacate tare mai e adevarat!  Insa la Cartarescu nu m-as fi asteptat pana-ntr-acolo

"Mie îmi place de Udrea - poate trebuie să mă ascund și să o spun în “sotto voce”. Mie mi se pare că multe din lucrurile pe care le-a făcut, le-a făcut corect, le-a făcut bine și cu scăderile ei omenești, este un bun ministru", a declarat scriitorul Mircea Cărtărescu luni seară, la emisiunea "2+1" de la postul B1, potrivit EVZ.

Iaca de aia lumea n-ar fi aratat altfel daca Cleopatra avea nasul mai mic. Cezar si Marc Antoniu tot sub fusta ei ar fi stat si tot ar fi murit la propriu datorita mofturilor ei regesti. Cum ii mai joaca hormonii pe unii.

vineri, 1 octombrie 2010

Bigudiuri cu parafina

Am un par bleg. Si mi-e mila de el sa-l mai tot stresez cu solutie de permanent, desi asta primavara mi-am luat din Dublin solutie, insa cum mi-am luat tot de acolo si vopsea blonda, iar parul meu dupa doua aplicari este blond-pana corbului, va dati seama ce avant am in a-mi pune solutia aia sa-mi onduleze podoaba capilara.


Asa ca, vazand-o eu pe colega mea de camera din Creta ca-si face parul ondulat instant cu bigudiuri cu parafina, l-am pus pe bietu' taica'meu sa caute asa ceva prin piata, pe la magazine, dupa ce eu am colindat tot internetu' si nu am gasit de cumparat online asa ceva. Stiind ca el se plimba toata ziua, ba prin padure dupa ghebe, ba la piata, ba la Kaufland, ca are Rolls Royce (asa o cheama pe bicicleta lui ) mi-am zis ca nu gresesc daca-l pun sa caute. Si nu am gresit. A gasit.

Reteta de folosire: se scot grilajele de fixare, si se pun in apa bigudiurile pana fierbe apa. 

Se monteaza bigudiurile fierbinti pe parul uscat si se lasa in par pana cand se racesc. Parul iese ondulat exact ca si cu bigudiurile clasice de la coafor. Un par moale tine in ziua respectiva, a doua zi nu prea, dar probabil ca pe un par mai aspru onduleurile tin 2-3 zile.









miercuri, 29 septembrie 2010

Serviciile Orange

Acum vreo 10 zile imi consumam niste puncte thank you pe o comanda online - o amarata de husa roz pt telefon. Platesc prin internet banking restul de plata si astept. In loc sa vina coletul, vine un email in care mi se explica faptul ca nu a fost finalizata comanda si ca trb sa o fac din nou. Dar banii erau deja la ei in conturi. Boooon!! Mai plasez odata comanda si astept telefonul de la curier sa-mi aduca husa. In sfarsit, suna. Imi zice sa fiu acasa. Zic, dom'ne, eu nu lucrez in Piatra si nu locuiesc acolo decat in weekend, dar sunt ai mei acasa mereu. Zice: nţţ! la orange nu merge asa, tre'be sa fiti musai dvs. acasa....   Ma cam lasa nervii si-i zic omului sa vina 25 de km pana la Bicaz. Zice ca nu se poate si ca-mi trimite a doua zi coletul printr-o masina cu comenzi pe zona Bicaz. 

Azi intr-adevar, in sfarsit am primit husa roz de piele, care va constitui ultima mea comanda prin curier la Orange.

O mai mare prostie zau nu am vazut. Cumpar hrana pt pisici online, haine, pantofi, carti, tot felul de prostii - un monitor lcd, o bicicleta fitness, suplimente alimentare, deci eu cumpar pe net si prin curier la greu. Dar capete patrate ca la Orange nu am mai vazut pana acum. Sa fie cineva din familie acasa si sa nu-ti lase coletul pt ca nu esti tu personal, mi se pare aberant, zau asa!

Asta este husa care normal ca nu e pt telefoanele mele, desi un Nokia merge, dar LG-ul nu, ca e alt model decat cel pt care a fost destinata, dar o s-o folosesc pentru chestia asta cu care ma loghez in contul bancar, si care habar nu am cum se numeste si zau ca nici nu ma intereseaza sa aflu. ;)


duminică, 26 septembrie 2010

Fise de matematica IX


Titlu: MATEMATICĂ – Fişe de lucru pentru liceu – clasa a IX-a
Autori: CARMELA BOTEZATU, GEORGETA TARASĂ
ISBN: 978 – 973 – 0 – 09182 - 3
Format: B5 (182 x 257mm)
Număr de pagini . 210
Apariţie: 2010, Suceava
Preţ 20 lei
Descriere: Această carte se doreşte un instrument de lucru util atât profesorilor care predau la clasa a IX-a, elevilor care urmează cursurile acestei clase, cât şi celor care doresc să recapituleze materia parcursă la matematică în clasa a IX-a.
            Ea vizează conţinuturile şi competenţele pentru
- filiera teoretică, profil real, specializarea ştiinţe ale naturii
- filiera tehnologică, ruta directă de calificare, toate calificările profesionale
            Ca argumente pentru formarea şi consolidarea competenţelor elevilor în conformitate cu cerinţele programei şcolare în vigoare, putem menţiona:
- parcurgerea tuturor conţinuturilor;
- gruparea exerciţiilor, gradat după dificultate, în raport cu fiecare lecţie;
- sugerarea, prin itemii aleşi, a realizării unor activităţi de învăţare în care intuiţia se împleteşte cu raţionamentul matematic riguros pentru formarea competenţelor specifice vizate.
            Nu ne-am dorit să realizăm un substitut al manualului, nici să diminuăm creativitatea profesorului în proiectarea lecţiilor, dar credem că, folosind această colecţie de fişe de lucru la clasă, este înlesnit drumul elevilor spre succes.

Comenzi şi relaţii:          0743 233 466 – botezatu_carmela@yahoo.com

sâmbătă, 25 septembrie 2010

Cum scapi de un virus informatic

De azi dimineata ma războiesc cu un virus. Nu că nu l-aş fi dovedit de câteva ori, însă m-am tot încăpăţânat să descarc ceva de pe rapid share, şi până la urmă m-am lăsat păgubaşă, chit ca mi-am făcut cont premium special pt fişierele astea. Asadar: reteta de scapat de virusi indiferent de softurile antivirus pe care le aveti (eu am 3, ruleaza toate 3, da' stiti voi, le ai ca sa fii in rand cu lumea. Am avut si Avast-ul pe bani si tot degeaba, asa ca acum am 3 gratuite - McAfee, AVG si Malwarebytes. Dar n-au facut nici o branza azi. )

Daca pc-ul e inghetat, dati restart si apasati F8, ca sa-l rulati in safe mode. Apoi din meniul START alegeti PROGRAMS apoi alegeti Accesories, apoi System Tools si de acolo System restore. Se va afisa o fereastra cu un calendar din care veti alege o zi anterioara aceleia in care va aflati, care este scrisa cu cifra aldina (bold-uita). Daca e posibil, alegeti o zi din luna trecuta celei in curs, mai ales daca nu stiti de cand aveti virusul in pc. La mine nu a fost posibil, ca nu avea check points decat pe luna septembrie, dar e ok oricum. Selectati acea zi, apoi dati click pe next si sistemul se va reseta la setarile din acea zi anterioara celei in curs, in acest fel virusul va disparea de la sine. Dupa ce sistemul isi da reset, se restarteaza singur, il lasati sa porneasca normal de data asta si aveti pc-ul curat. Nu veti pierde nimic din munca dv., dar daca ati instalat programe noi intre timp, ele nu vor mai aparea, asa ca va trebui sa le reinstalati.

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Pulbere de stele...

Un spectacol fascinant pe care imi doresc sa-l vad live candva, in viata asta.

miercuri, 15 septembrie 2010

Santaj emotional

Bani prea multi, nu am. Insa pisicile mele nu inteleg asta. Ele vor de mancare. Si nu orice. Ele vor pliculetele Whiskas si conservele Schesir. Dar nu de oricare. Whiskas supreme de vita, de pui, de ton, Schesir albastru, rosu si uneori roz - le mai amagesc eu si cu cate un plic de altceva, de exemplu raţă cu mazare, dar nu-mi merge.Se uita la mine de parca mi-ar spune "Băh!! Tu-ţi baţi joc de noi?!??! Hăăă?!?!?!"  

Nu va imaginati cat repros poate fi in privirea lui Miţi care dupa ce mi-a dat in avans mangaierea de multumire, isi baga boticul si vede ce are in farfurie. Wiskasu' se uita urat, isi micsoreaza ochii si mai-mai ca si-ar scoate si limba sa ma scuipe ca un om, nu ca o pisica. Michiuleţ e ironica. Se uita asa, din lateral, nu se misca de langa farfuria ei - ca fiecare are farfurie separata - parca mi-ar zice: "Hai! Astept... pana nu pui ce-mi place, nu ma misc de aici!"

Si eu nu le rezist. Si ele stiu asta. Si uite asa, zi de zi ma santajeaza emtional mâţele astea.

Daca eu sunt la locuinta de serviciu, ronţăie la granule de le sar dintii, ca taica'meu le da un singur pliculet de ce-o fi la toate trei. Ei, dar nu vin ele si zilele alea cand imi iau bagajele si plec iar la camin? :) Nu ma bucur cand stiu ca imi vor duce dorul, insa ma bucur cand stiu ca vin acasa in weekend si ai mei isi dau seama ca urmeaza sa sosesc in 2 minute daca toate trei se indreapta agale spre usa, unde se pun in sezut cu coada semiluna in jurul labutelor sa ma astepte cuminti.

Poza: Wiskas mancand, si fie'sa, Mica.


luni, 13 septembrie 2010

Cum sa scapi de tantari

Am primit-o forward si voi face proba, poate va mai fi cald in toamna asta.

TINTARII NU SUPORTA MIROSUL DE VANILIE.
PUNETI IN FIECARE CAMERA UN PLICULET CU ZAHAR VANILAT SI ATI SCAPAT DE TINTARI.
SA VA FIE DE FOLOS!

vineri, 10 septembrie 2010

Efecte foto

Aceasta poza a fost desemnata poza anului in 2005. Nu vi se pare nimic deosebit la ea? :) ceea ce vedeti cu negru sunt umbrele camilelor, iar camilele sunt mogaldetele acelea albe. Poza a fost facuta inainte de apus.


miercuri, 8 septembrie 2010

Tot de la nunta lui Emi

Pentru curiosi: Emi este fiul cel mare al Niculinei. ;)
Dansul mirilor. Mireasa are rochie semnata Agnes Toma.

marți, 7 septembrie 2010

Adelina si Emi

Un decor autumnal de vis langa Ploiesti, muzica de calitate, mancare la discretie, sampanie, bauturi, artificii, dansatori, friptura flambata, distractie, veselie, pupaturi. Adica nunta vărului meu, Emilian. Casa de piatra, si copii frumosi, ca voi doi!























joi, 2 septembrie 2010

Pentru ce le iubesc...

Pentru ca au blanita fina si curata mereu, pentru ca torc, pentru ca mai intai mangaie cu capsorul mana care le pune farfuria cu mancare, si apoi baga boticul in amestecul cu carnita, pentru ca se suie in liliac, sa-mi atraga atentia ca vor in casa, pentru ca dorm la picioarele mele, pentru ca nu mint si nu tradeaza, pentru ca ma iubesc neconditionat, chiar si atunci cand le cert, pentru ca apar la usa inainte sa apuc sa ma descalt, de fiecare data cand vin din oras, dupa care mi se incurca printre picioare si asteapta sa le dau pliculetul de Schesir, pentru ca imi vorbesc pe limba lor pisiceasca, sau cu ochisorii verzi si sclipitori, pentru ca ma asteapta sa le scot de sub pat ghemotocul zvârlit in joaca, pentru ca sunt mai sincere decat adevaratii vorbitori si ganditori, pentru ca au un suflet de copil, pentru ca se ridica in doua lăbuţe şi aşteaptă sa le iau in brate, pentru ca uneori imi ling usurel picioarele, pentru ca daca plec mai multe zile, nu se dezlipesc de pe hainele mele uitate pe pat, pentru ca imi aduc ca pe un trofeu cu dedicatie, soarecele prins in cine stie ce subsol, pentru ca ma urmeaza la fel ca niste câini credinciosi cand ies la plimbare in jurul blocului, ca o trena de subrete tacticoase si tacute, pentru ca adorm cu capsorul in palma mea.

Sa ma ierte semenii mei, dar in afara de mama, nu cred ca stie altcineva decat ele, animalele de casă, să iubeasca in felul asta oamenii impreuna cu care vietuiesc.



marți, 31 august 2010

Ah! Sciatica...

Ieri am dus gunoiul. Si m-am aplecat sa spal galeata inainte sa-i pun noul sac de gunoi. Odata m-a sagetat in şale de am sarit arsa. Si nu am mai putut face nici o miscare pret de cateva zeci bune de secunde, dupa care am inceput sa merg aplecata, incet, sau cu genunchii flexati, cam ca la miscarea aia de la ora de sport din scoala, mersul piticului. OOoooofffff! :))))) 

Rau e sa imbatranesti! 

Cum stau la calculator ca am treaba, dupa ce ma ridic de la masa de lucru, vreo zece minute iau forma scaunului in care am stat, apoi, incet-incet, ma indrept.

Ploile astea, din cauza lor mi se trage :)

duminică, 29 august 2010

Drepturile de autor

Uneori imi vine sa rad, alteori ma enervez cand aud de scandalul cu drepturile de autor. Am citit legea aia, insa nu foarte recent.

Dupa mine, drepturi de autor au numai creatorii - scriitori, pictori, sculptori, muzicieni. Acuma, nu toti manelistii sau răgătorii mi se pare ca ar fi muzicieni, de exemplu, ca nu mi se pare ca un Guţă ori Puya sunt egali cu George Enescu. Si nu orice cioplitor de kitsch-uri pe care le vinde drept bibelouri, este Brâncuşi.

Insa legea intr-adevar, defineste opera de arta ca fiind ceva mai larg decat atat. Cu alte cuvinte daca eu fur - ca furt se numeste - un goblen de la Royal Paris, ii schimb un pic nuantele, sau chiar si numai una, si modific cateva puncte de goblen, se cheama ca am comis o creatie. Si o vând fără sa ma doara nici la bască de ceea ce am facut si mai scot si profit sau o dau unei firme care comercializeaza goblenuri si care-mi plateste pe furtisagul meu drepturi de autor. Noo???

Acuma, pricep io ca legea aia e cam stramba, pentru ca foarte multe categorii profesionale sunt platite pe drepturi de autor, fara sa fie creatori cu adevarat. Soferi, economisti, specialisti in marketing, deci ce sa mai... cam toata lumea poate fi platita in acest fel. Unde-i baiu', insa? E, că angajatorul nu trebuie sa plateasca mai nimic taxe la stat pentru angajatul pe care il plateste astfel. Am avut si eu o activitate de servicii si stiu cam cat am platit pentru colaboratoarele mele traineriţe si pentru persoana angajata ca secretara. Asa este, taxele sunt mari, sau cel putin mie asa mi s-au parut.

Dar nici sa platesti soferul si directorul comercial, care-ti face rost de contracte, pe drepturi de autor, nu mi se pare ok.
Si nu inteleg de ce atata graba pe guvern sa le impoziteze aceste drepturi celor care le revin, si nu se modifica legea in asa fel incat sa nu mai poata fi oricine angajat si platit in acest mod.

miercuri, 25 august 2010

Poza zilei

Sper ca se observa destul de bine pătratul roșu de pe geamul acestei farmacii (Ardealul, din cartierul Precista, la Piata mica, Piatra Neamt), poza am făcut-o azi, cu telefonul mobil. Scrie acolo: NOU! Vindem medicamente in rate

Fac și eu precum Cristina văzând fluturașii mei de salariu: Doamneeee, ce zile am ajuns.....


marți, 24 august 2010

Sa mai radem putin... :)

Sotia: Ai facut cumparaturile?
Sotul: Bad command or filename.
Sotia: Dar te-am rugat de dimineata.
Sotul: Syntax Error. Abort?
Sotia: Ai sunat-o macar pe mama sa-i zici "La multi ai de ziua ei?"
Sotul: Variable not found.
Sotia: Bine, da-mi cartea de credit, merg eu la cumparaturi!
Sotul: Sharing Violation. Access denied!
Sotia: Tu vorbesti serios, glumesti sau incerci sa ma enervezi?
Sotul: Too many parameters...
Sotia: Cum de m-am maritat eu tocmai cu tine?
Sotul: Data type mismatch.
Sotia: Dar salariul cand il iei?
Sotul: File in use. Try later.
Sotia: Ma faci sa ma intreb... ce insemn eu pentru tine?
Sotul: Unknown Virus.


------------------------------------------
- Draga mea,de azi inainte vom face sex ca la Olimpiada!!
- Vai Bula, raspunse ea excitata, adica mai sus...?
- Nu draga mea.
- Mai repede?
- Nu.
- Mai tare?
- Nu draga mea, o data la 4 ani.

luni, 16 august 2010

Cutia Pandorei

Uneori ma observ pe mine si vad ca si chiar atunci cand cineva imi face un rau, de mai multe ori, undeva in adancul sufletului continui sa sper ca se va schimba, ca va face uz si de picatura de lumina din el/ea.

Dar ma gadesc si la mitul Pandorei, cea care a fost daruita de Zei cu de toate, cu frumusete, intelepciune si bunatate, dar careia i s-a dat si o cutie cu toate relele si bolile lumii, pe care sotul ei nu trebuia s-o deschida cu nici un chip. Bineinteles ca el a facut exact invers, si in lume au zburat din cutia aceea toate relele catre cele patru zări. Pe fundul ei, a ramas, slaba, Speranta.

De ce oare uitam mereu ca si Speranta e una din relele lumii, pusa in cutia Pandorei, care nu ar fi trebuit deschisa?


luni, 9 august 2010

Wiskasu' meu drag, partea a doua

Saptamana trecuta, dupa exact 10 zile de cand nu mai aparuse, Wiskas a venit acasa. Eu eram prin Transilvania si bine ca nu am vazut-o. Ai mei mi-au spus ca era schelet de slaba, se târa, nu putea merge, şi avea o labuta plina de sange inchegat si probabil era rupt sau fisurat osul. Cand am ajuns acasa a doua zi, intr-adevar imi era atat de mila de ea incat imi venea sa plang si ma gandeam ca nu va trai, desi avea o pofta de mancare nemaipomenita.

Credeam ca are ceva rupt in ea, asa de greu se putea misca, sărăcuta. Laba stanga din fata era destul de compromisa, nici picioarele din spate nu pareau prea zdravene, nu putea sta pe sezut, ci doar pe o parte. Nu voia lichide, asa ca i-am dat cu seringa lapte si apa. In schimb manca bine de tot. 

Acum, dupa 4 zile de la revenirea ei, merge binisor, lăbuţa ii este sudata la loc, desi are o forma usor curbata, mai are pozitii in care nu se poate spăla, a pus cărniţă pe ea si poate urca si coborî, încet, scara de la geamul bucatariei.

M-am tot gandit zilele astea ce i s-o fi intamplat. Cert este ca a stat 10 zile fara mancare si fara apa, sau poate ca apa a avut, cine stie? Ne-am gandit ca o fi lovit-o o masina, ca o fi aruncat dupa ea cu pietre un vecin care uraste animalele, ca a cazut intr-o boxa, chiar si ca s-a prins intr-o capcana de sobolani si a ramas prinsa pana cand a venit cineva sa-i dea drumul de acolo - dar 10 zile?!?! 

Nu stim ce o fi fost, dar ma bucur ca o vad intreaga si ok, ca mananca si vine acasa dimineata, ca sta in gradina pe sub flori si nu mai pleaca de aiurea, cine stie pe unde. 

sâmbătă, 7 august 2010

Metoda de combatere a caldurii

Acum cateva saptamani il auzeam pe dl. Raed Arafat spunand ca daca vrem sa imbunatatim confortul termic din casa in perioada asta de canicula si nu avem aer conditionat sau ventilator, sa punem un cearsaf ud in geam, in loc de perdea. 

Nu am avut un cearsaf de sacrificat, dar am luat 3 prosoape de faţă, le-am udat cu apa rece le-am stors nu chiar foarte tare, dar asa, cat sa nu curga apa din ele pe covor, si le-am prins de perdea cu ace de siguranta. 

Azi, desi era o caldura de cuptor afara si aveam senzatia neplacuta ca ma sufoc cand am iesit sa intind rufele pe sârmă, in camera mea era racoare si bine datorita acestei smecherii. Voi face la fel in fiecare zi cu prea mult soare.


luni, 2 august 2010

NASA si extraterestri

Ce citesc prin ziarele de azi: 

Oficiali ai NASA au declarat ca un obiect necunoscut care se apropie vertiginos de Pamant este aproape sigur de orgine artificiala, si nu un asteroid. Obiectul 2010 KQ a fost detectat de Observatorul Catalina Sky din Arizona, la inceputul lunii mai si monitorizat de programul NASA dedicat obiectelor din apropierea Pamantului.....

Sursa:    http://www.colectionarul.info/ro/stiinta/nasa-anunta-vizita-unui-obiect-spatial-artificial-neidentificat/

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...